Odinioară în București

O privire către Palatul Eforiei Spitalelor Civile și alte clădiri din jur

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea modernizarea Bucureştilor includea, pe lângă construirea de clădiri monumentale, şi trasarea unor bulevarde care să ofere o deschidere mai largă către anumite zone. Unul dintre acestea a fost şi bulevardul Regina Elisabeta.

Un teren viran, delimitat de un gard improvizat tip şantier, în stânga două case modeste, ce par a fi mai degrabă anexe ale unei gospodării sărace, apoi dintr-odată, maiestuoasă, elegantă, desăvârşită din punct de vedere arhitectonic, biserica Sărindar. Vizavi tot o construcţie monumentală, Grand Hotel du Boulevard (numit iniţial Hotel Herdan), proaspăt terminat, şi mai departe Casa Greceanu, în spatele căreia se poate vedea turla bisericii Doamnei. Cam aşa arăta în 1873 o mică porţiune din ceea ce azi cunoaştem a fi bulevardul Regina Elisabeta. Trecuseră aşadar doi ani de la deschiderea primului tronson al acestei artere trasate între Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi strada Brezoianu.

Mănăstirea Sărindar și Grand Hotel du Boulevard

Numit iniţial bulevardul Belvedere, bulevardul Elisabeta s-a născut „la dorinţa manifestată de Doamna Elisabeta de a se realiza o cale mai directă între Palatul Domnesc şi cel de la Cotroceni”. Pe o hartă „compusă şi lucrată în 1911 de Petre Ambrosiu”, care a folosit ca sursă de inspiraţie planul Borroczyn din 1852, între biserica Sărindar şi strada Brezoianu era o zonă cu… verdeaţă. Colonelul Popescu-Lumină ne „luminează” spunându-ne că aici se întindea grădina şi balta negustorului Dura (azi Grădina Cişmigiu), iar „balta se întindea şi până în drumul Gorganilor şi al Cotrocenilor, iar cine voia să meargă în aceste direcţii era nevoit să treacă lacul cu luntrea”.

Probabil din această cauză Doamna Elisabeta a dorit să se realizeze aceast bulevard, care continua prima construcţie de acest gen din capitală, bulevardul Academiei, trasat în faţa Palatului Academiei (actual Universităţii). De altfel, într-o notă la cartea lui Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoşoaiei” se spune că pentru deschiderea bulevardului Belvedere „s-a trecut la preluarea până la Gorgan a unor terenuri din grădina Cişmigiu”. De altfel o altă mărturie a colonelului Popescu-Lumină spune că în momentul când s-au făcut săpăturile pentru construirea clădirii unde a funcţionat cinematograful Trianon (mai cunoscut ca cinematograful Bucureşti) s-a găsit „pământ de baltă”.

Aruncând o privire vizavi, după Grand Hotel du Boulevard, trebuie spus că aici, pe la 1882, Eforia Spitalelor Civile a obţinut un teren unde a fost construit în 1886 Palatul Eforiei Spitalelor Civile. În cadrul acestui edificiu a fost construită o baie publică modernă denumită, ca atare, Băile Eforiei. Aceasta dispunea de instalaţii moderne, cu cabinete de hidroterapie şi masaj. Pe porţiunea dinspre bulevard imobilul cuprindea apartamente, birouri şi magazine, iar în zona opusă, dinspre strada Eforie (fostă Domniţa Anastasia) a fost deschis cinematograful Eforie.

Surse:

Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoşoaiei, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2011
Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureştiul de azi, Ed. Humanitas, 2011
Colonel Popescu-Lumină, Bucureştii din trecut şi de astăzi, Fundaţia Culturală Marin Speteanu, 2007
Emanuel Bădescu, Radu Oltean, Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucureştilor, 2012

Sursa foto: Reptilianul via https://wikimapia.org/1220655/ro/Palatul-Eforiei-Spitalelor-Civile-1886

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *