Odinioară în București

Călătorie cu tramvaiul 26 în anul 1962

Aventura tramvaiului 26, poate unul dintre cele mai populare și uzitate trasee ale Capitalei, fiindcă unea practic majoritatea zonelor administrative, inclusiv în foarte mare măsură cea a sectorului 5, continuă cu o oprire în „stația” anului 1962. N-am vrut să oprim așa curând călătoria cu acest tramvai, așa că v-am adus informații foarte interesante, care pot ajuta la definirea modului cum era gândit transportul în comun bucureștean în acea perioadă.

Suntem în 1962. Au trecut 17 ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și 15 de la abdicarea forțată a regelui Mihai I. Democrația populară se află în plin „avânt”, iar anul de cotitură 1964, care marchează începutul destinderii după perioada anilor `50 (supranumită „deceniul negru”), nu este chiar așa departe.

În „cuvântul înainte” al ghidului Bucureștilor din acel an se precizează că apariția acestuia a fost posibilă datorită necesității „de a se oferi o lucrare menită să ușureze cunoașterea și vizitarea capitalei țării”. Una dintre cele mai importante laturi ale acestei „cunoașteri” era, firește, transportul în comun.

Și aici ne oprim la vechiul nostru tramvai. Numerotarea traseelor a cunoscut un „spor” față de 1934, în sensul că limita nu mai era la tramvaiul 26 (cel despre care vom vorbi în continuare), ci fusese mutată la tramvaiul 29 (care mergea de la Gara Progresul la stația CFR centură Jilava). Așadar, liniile au fost extinse. Același lucru s-a întâmplat și cu 26, al cărui traseu pornea de la strada Laborator și ajungea pe bulevardul Nicolae Titulescu.

Să urmărim, așadar, aventura tramvaiului 26 din anul de grație 1962. Strada Laborator, aflată în sectorul 4, nu departe de Splaiul Unirii, începea de la strada Foișorului și se intersecta apoi cu Calea Vitan, șoseaua Mihai Bravu, strada Dristorului și Calea Dudești. Tramvaiul 26 întorcea chiar la nodul de circulație format de strada Laborator și șoseaua Mihai Bravu. Acolo mai aveau capătul tramvaiele 19 și 27.

Tramvaiul 26 avea traseu comun cu linia lui 27 (19 făcuse deja stânga pe Calea Dudești) până la capătul de la bulevardul Nicolae Titulescu. La intersecția formată de Calea Călărașilor, bulevardul Muncii și șoseaua Mihai Bravu, tramvaiul 26 se întâlnea cu liniile 23 (foarte cunoscută cetățenilor din sectorul 5) și 24, care întorceau la Uzinele Republica. Apoi își continua traseul pe șoseaua Mihai Bravu, prin intersecțiile formate cu strada Maior Coravu, strada Vatra Luminoasă (în apropiere de stadionul „23 August”), șoseaua Iancului, bulevardul Gh. Dimitrov (actualul bulevard Ferdinand) și Calea Moșilor, la Piața Obor.

În acest punct, tramvaiul 26 intra pe șoseaua Ștefan cel Mare, pe care o străbătea trecând prin întretăierile cu strada Lizeanu (apoi pe lângă Spitalul Colentina, la fel ca în 1934), strada Vasile Lascăr, strada Tunari, strada Polonă și, în fine, Calea Dorobanți, de unde intra pe bulevardul Ilie Pintilie. După ce trecea de strada Căderea Bastiliei, înspre Piața Victoriei, făcea stânga pe strada Clopotarii Vechi, intra scurt pe strada Grigore Alexandrescu (pe lângă spitalul cu același nume), trecea de intersecția cu bulevardul Ana Ipătescu (actualul Lascăr Catargiu) și străbătea, de la un capăt la celălalt, strada Sevastopol.

În punctul nodal format de șoseaua Ștefan cel Mare, bulevardul Ilie Pintilie și Calea Dorobanți se întâlneau patru linii de tramvai: 4, 24, 26 și 27. Urma traseul scurt pe strada Buzești (unde era cunoscuta Hală Matache, redenumită atunci Piața Buzești), apoi intrarea pe Polizu, care dădea în Calea Griviței și bulevardul Gheorghe Duca, la Gara de Nord.

De la Gară tramvaiul 26 își continua traseul pe Calea Griviței, după care întorcea pe bulevardul Nicolae Titulescu, pentru a se înscrie iarăși spre celălalt capăt, de la strada Laborator, repetând drumul pe șoseaua Ștefan cel Mare și așa mai departe.

Sursa: Ghidul Bucureștilor, Editura Meridiane, 1962

Foto: http://tramclub.org/viewtopic.php?t=4840

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *