Articole

Izvor, parcul răsărit din ruine

Parcul Izvor de astăzi ascunde dedesubtul lui foarte multă istorie cu referire directă la existența sectorului 5. Fostele cartiere Uranus și Izvor, demolate în anii ’80 pentru ridicarea Casei Poporului și a clădirilor din jur, au lăsat în urmă nu doar nostalgii, ci și foarte multe dovezi fotografice sau video. Aceste dovezi arată atât frumusețea locurilor respective, ci și istoria lor, una extrem de bogată și demnă de menționat.

Nu se poate compara încă nici cu Cişmigiul, nici cu Herăstrăul. Este posibil ca bucureştenii care locuiesc în vecinătatea Casei Poporului să nu realizeze încă faptul că au în imediata apropiere unul dintre cele mai mari parcuri din vechea urbe a lui Bucur. Şi totuşi Parcul Izvor există, este viu şi, cel mai important, de el au început să se bucure din ce în ce mai mulţi oameni atraşi de relaxarea în aer liber.

Este o realitate: Parcul Izvor s-a născut pe ruinele a două îndrăgite cartiere bucureştene, Uranus şi Izvor, care au fost rase de pe suprafaţa pământului în anii ’80. În prezent este delimitat de bdul Naţiunile Unite, bdul Libertăţii, strada B. P. Haşdeu şi Splaiul Independenţei, formând un dreptunghi de verdeaţă de 17 hectare, mai mult cu un hectar decât Parcul Cişmigiu. Este adevărat, Parcul Izvor nu dispune încă de frumuseţile cunoscutei grădini a „cişmigiului”, dar nu are nici vârsta acestuia. Este un parc relativ tânăr, care încă îşi defineşte personalitatea, are copaci abia sădiţi şi locuri de joacă ingenios construite, care devin din ce în ce mai populare şi mai apreciate de cei mici.

Istoria locului, transformată dramatic într-un morman de moloz în timpul sistematizării din anii ’80, pulsează încă sub Parcul Izvor, acolo unde probabil se mai află vestigii ale frumoaselor clădiri care se aflau odinioară aici. Urme de fundaţii, delimitări a ceea ce odinioară erau strada Uranus sau strada Izvor, care se uneau în apropiere de dispărutul Pod Mihai Vodă, străzi legate între ele de alte străzi mai mici, cum ar fi Puţul cu Apă Rece, Orăscu (fostă Saturn), Ceres sau Jupiter, ale căror constelaţii au apus sub şenilele buldozerelor. Aleile Parcului Izvor, de care astăzi se bucură bicicliştii, amatorii de jogging sau de plimbări, refac într-un mod misterios traseele străzilor de odinioară, fără însă a le reda şi farmecul pierdut pentru totdeauna.

Unul dintre marii dispăruţi a fost, pe lângă numeroasele lăcaşe de cult demolate, şi Stadionul ANEF, cunoscut ca Stadionul Republicii. Arena, aflată în imediata apropiere a Casei Poporului, a fost dezafectată şi umplută cu pământ, anexele acesteia fiind transformate în garaj subteran pentru Camera Deputaţilor. A existat o stradă, Puţul cu Apă Rece, lipită practic de o latură a stadionului, a cărei unicitate era dată de forma ei „în buclă”. Pornea din strada Izvor şi ajungea, curbându-se după forma incintei Stadionului Republicii, în strada Mihai Vodă, în acelaşi punct cu strada Fonteriei, care urca până la intersecţia cu strada Uranus, acolo unde era amplasat odinioară Monumentul Pompierilor (actualmente aflat în faţa hotelului Marriot). Între strada Puţul cu Apă Rece şi intrarea Maior Ene exista o străduţă de o frumuseţe aparte, Pelerinilor, care era închisă circulaţiei automobilelor din cauza diferenţei mari de nivel (aproximativ şapte metri).

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *