Odinioară în București

Cauzele dispariției Spitalului Brâncovenesc

Planul de sistematizare a capitalei, demarat după cutremurul din martie 1977, a însemnat sfârșitul pentru foarte multe clădiri istorice ale Bucureștiului. Una dintre acestea a fost Spitalul Brâncovenesc, care se afla în proximitatea Pieței Unirii, în zona administrativă as sectorului 5.

Dezastrul din 4 martie 1977 a însemnat pentru Ceauşescu momentul favorabil pentru deschiderea axului est-vest, cea mai importantă lucrare de sistematizare din istoria capitalei. Ideea aparţinuse însă regelui Carol al II-lea, care decisese ca pe Dealul Arsenalului, pe care astăzi se află Casa Poporului, să se ridice Camera Deputaţilor. „După cutremur Ceauşescu a căutat o locaţie pentru a dezvolta un program foarte mare de investiţii. S-a preluat o idee a lui Carol al II-lea din 1935, în al cărui proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaţilor pe Dealul Arsenalului. Acest proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecţi ai vremii. În 1938 s-a anunţat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit războiul şi lucrurile au rămas doar pe hârtie”, a declarat pentru presă, în urmă cu câțiva ani, regretata arhitectă Anca Petrescu.

Planul de sistematizare a fost o adevărată nenorocire pentru clădirile vechi, cu incontestabilă valoare arhitectonică. Nu mai puţin de 22 de biserici au fost demolate, iar printre clădirile care au dispărut a fost şi cea a Spitalului Brâncovenesc. „M-a deranjat foarte tare când s-a spus că eu aş avea vreo influenţă asupra deciziei de demolare a spitalului Brâncovenesc. Păi tatăl meu a fost medic acolo! Din păcate nu pot să lămuresc chestiunea asta. Şi pentru mine este o enigmă. Spitalul Brâncovenesc nu trebuia să cadă! Asta o spun ca om care a lucrat la trasarea bulevardului! Aveam spaţiu, chiar nu înţeleg ce s-a întâmplat, pentru că era o clădire superbă, care nu deranja deloc. Probabil cineva, undeva, a spus ceva, şi chiar am şi auzit poveşti de genul acesta referitoare la biserica Sfânta Vineri.Ce s-a întâmplat că a dispărut aşa brusc? Oricum, i s-au pus ei (Elenei Ceauşescu – n.r.) în spate treburile astea. Ideea este: dispare un monument şi tu nu reacţionezi? Dacă nu tu ai pus la cale asta, îl pedepseşti pe cel care a făcut aşa ceva! Aşa ar fi fost logic! Totuşi, cred că aceste clădiri nu puteau dispărea fără ştiinţa lor”, a fost de părere la vremea respectivă aceeași Anca Petrescu.

Din fericire, nu aceeași soartă a avut-o și biserica Mihai Vodă, chiar dacă ansamblul monastiresc din jurul ei a fost pus la pământ. „Eu aveam Casa Republicii, şi alături de mine era directorul Jugulică, cu macheta lui, care cuprindea exact zona asta, cu biserica Mihai Vodă. Lui i se spusese să nu se mai pună Mihai Vodă acolo. L-am întrebat dacă nu putea să intervină. «Măi Anca, mi-a zis, ştii şi tu cum este situaţia!» A venit preşedintele, am prezentat, şi pentru că i-a plăcut foarte mult mi-am zis să risc. A prezentat şi Jugulică şi după ce a terminat i-am spus lui Ceauşescu: «Tovarăşe preşedinte, nu vă supăraţi, pe această machetă nu este biserica Mihai Vodă!» El s-a întors către primar şi a zis: «Măi, cum se poate aşa ceva? Voi vreţi să demolaţi ctitoria lui Mihai Viteazul?» Ea, care era de faţă, m-a apostrofat îngrozitor, că de ce mă amestec. Ceauşescu, calm, şi-a pus mâinile la spate şi a început să se plimbe. Era o tăcere totală. Se pare că fusese iniţiativa ei. El s-a întors ca şi când nu o auzise şi mi-a spus: «N-am unde să o mut, că aş muta-o! Pentru că aici este o diferenţă mare de nivel!» El ştia că era o diferenţă de nivel de nouă metri. I-am spus atunci că erau acolo şi directorii de la Proiect Bucureşti şi specialiştii şi că putea să vorbească cu ei. El a cerut ca în două săptămâni să i se vină cu soluţii. Aşa s-a luat decizia de translare a bisericii.” Anca Petrescu

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *