Odinioară în București

Vama Antrepozite București, punct nodal pe Calea Rahovei

Dezvoltarea capitalei de la sfârşitul sec XIX şi începutul sec XX a dus la apariţia unor centre industriale care, pe lângă importanţa lor economică, au căpătat şi o deosebită valoare arhitectonică, fiind proiectate de cunoscuţi arhitecţi români şi străini. Printre ele se află şi Vama Antrepozite Bucureşti, operă a arhitectului italian Giulio Magni şi a inginerului român Anghel Saligny, aflată astăzi în zona administrativă a sectorului 5.

Vama Antrepozite București, poza de aici

Povestea derulată pe fosta şi actuala Cale a Rahovei continuă la intersecţia cu strada Uranus, acolo unde a fost ridicat în 1894 ansamblul Vămii Bucureşti Antrepozite. România a cunoscut o dezvoltare importantă după venirea pe tronul României a Regelui Carol I, iar capitala nu putea face notă discordantă. Au apărut centre industriale precum Uzinele Malaxa, Fabrica de Bere Bragadiru, Centrala Diesel-Electrică Filaret, Moara lui Assan sau Uzina de Gaz, toate punându-şi într-un fel sau altul amprenta asupra imaginii Bucureştilor. Una dintre cele mai importante căi comerciale trecea prin Mahalaua Calicilor (cartierul Rahova), nenumăraţi negustori sau industriaşi trecând pe acolo în drumurile lor spre Orient. Astfel, la întretăierea dintre Calea Rahovei şi strada Uranus s-a decis, la sfârşitul sec XIX, construirea unei vămi moderne.

Planurile de dezvoltare a Bucureştiului iniţiate de primarul de atunci, Nicolae Filipescu, cu acordul Regelui Carol I, includeau şi proiectul ridicării ansamblului Vămii Antrepozite Bucureşti. Conceput de arhitectul italian Giulio Magni şi completat cu soluţiile tehnice şi funcţionale ale cunoscutului inginer Anghel Saligny, ansamblul de clădiri a avut deschiderea oficială în vara anului 1899. Abia în 1945 s-a ajuns însă la o formă finală, deoarece lucrările au continuat atât datorită necesităţii adăugării unor elemente noi, dar şi din cauza incendiului din 1918. Dintre imobilele ansamblului se detaşează Bursa Mărfurilor, Controlului şi Locuinţei, care are vedere la Calea Rahovei.

Ca urmare a schimbărilor sociale de după cel de-al doilea război mondial, Vama Bucureşti Antrepozite a fost naţionalizată. Autorităţile comuniste au decis totuşi să păstreze titulatura iniţială: Vama Bucureşti Intreposite. Anii’80 au adus cu sine planurile de sistematizare a capitalei, ansamblul clădirilor vămii având la rândul lui de suferit. Scăpat de la demolare, unele clădiri au fost folosite totuşi ca organizare de şantier pentru Casa Poporului. Clădirile au suferit o degradare constantă, totul culminând cu un nou incendiu, cel din 1990, care a acentuat impresia de loc părăsit, intrat în paragină. Din fericire, mai multe instituţii s-au reunit în cadrul unui proiect denumit ARK şi au refăcut vechea Bursă de Mărfuri, după reconversie păstrându-se faţada din cărămidă, acoperişul fiind înlocuit şi înălţat, iar spatele incintei fiind completat în stil modern.

Sursa: Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Editura Sport-Turism, 1975
https://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/02/vama-bucuresti-antrepozite/

Foto: https://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/02/vama-bucuresti-antrepozite/

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *