Odinioară în București

Cum s-a luat decizia ca Stadionul Republicii să fie demolat

Planul de sistematizare a Bucureştiului din anii ’80 a schimbat foarte mult faţa oraşului. Au dispărut atunci edificii importante, precum Spitalul Brâncovenesc sau biserica Sfânta Vineri. Nici sportul nu a scăpat, o cunoscută arenă, Stadionul Republicii, fiind demolată pentru a face loc construirii Casei Poporului.

Stadionul Republicii

A fost denumit iniţial Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică), pentru ca, mai târziu, să primească iniţialele ANEF (Academia Naţională de Educaţie Fizică). Inaugurat pe 9 mai 1926, cu ocazia unui meci de rugby disputat între selecţionata României şi cea a Armatei Franceze, Stadionul ONEF era la acea vreme cea mai modernă arenă sportivă din ţară, fiind opera arhitecţilor Horia Creangă şi Marcel Iancu. Mistuit de un incendiu în timpul războiului, stadionul a fost reconstruit după încheierea conflagraţiei mondiale şi redenumit Stadionul Republicii, nume care s-a menţinut până în anii ’80. Atunci, din cauza planului de sistematizare a Bucureştiului şi a construirii Casei Poporului, s-a decis demolarea arenei. Rămâne însă un mister în ce împrejurări s-a luat această hotărâre, mai cu seamă ţinând cont de faptul că arhitectul şef al şantierului Casei Poporului, regretata Anca Petrescu, a afirmat în trecut pentru presă că stadionul nu trebuia demolat.

„Decizia întotdeauna în situaţii de acest gen era una politică, adică a preşedintelui ţării. O perioadă Stadionul Republicii a fost păstrat, şi după aceea la una din vizionări s-a luat această decizie, care a venit de la Ceauşescu prin oamenii lui. Nimeni în general nu poate face nimic dacă nu-ţi cere beneficiarul. În momentul în care s-a cerut treaba asta au fost mai multe machete, adică erau mai mulţi arhitecţi care participau la concurs. Toată lumea a primit aceeaşi temă, nu numai noi. Am participat 17 colective şi am lucrat după o temă de proiectare, care a fost dată tuturor în mod egal. Fiecare a propus ulterior câte ceva pe zona aceea. La început Stadionul Republicii nu trebuia să fie demolat, exista în toate machetele iniţiale”.

Un detaliu foarte interesant cu privire la soarta stadionului este legat de faptul că în tema de concurs propusă participanţilor la proiectul Casa Poporului, la care a luat parte şi colectivul condus de arhitecta Anca Petrescu, arena nu era prevăzută în planul de demolare. „Modul de lucru este cam acelaşi în toată lumea. Beneficiarul propune o temă de concurs. Aşa a fost şi în 1977. Această temă de concurs nu includea demolarea acestui stadion. Noi, când am făcut machetele, am lăsat stadionul, iar decizia de demolare a venit ulterior. Deciziile de acest gen îi aparţineau întotdeauna lui Ceauşescu. El dădea nişte direcţii de lucru şi atunci se făceau nişte propuneri pe baza acelor cerinţe. Nu eu puteam decide dacă se va demola stadionul sau nu, s-a transmis pur şi simplu de sus, că se va include şi stadionul în sistematizarea generală. Au existat anumite etape, la început proiectul a fost foarte restrâns, după aceea a devenit mai mare, deci au fost mai mulţi paşi, concursurile proiectelor au durat doi ani de zile. În ultima etapă de concurs stadionul nu exista.” Anca Petrescu.

Foto Stadionul Republicii azi: https://rapidulnostru.blogspot.com/2015/12/republicii-stadionul-ingropat.html
Foto Stadionul Republicii în trecut: https://cunoastebucurestiul.wordpress.com/2015/06/23/stadionul-republicii-de-la-glorie-la-ruine/

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *