Articole

Scurtă istorie a pasajului Macca-Villacrosse

Așa cum spuneam în materialele noastre anterioare, de vreme ce una dintre „granițele” sectorului 5 este situată pe Calea Victoriei, ar fi păcat să trecem pe lângă monumentele arhitectonice de vizavi și să le tratăm cu indiferență. Istoria contopește aceste granițe și ne oferă povești care de care mai interesante. Astăzi vă spunem câte ceva despre pasajul Macca-Villacrosse, aflat peste drum de Prefectura Poliției, dar și despre alte locuri de acest gen din Capitală.

Pasajele bucureştene au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării oraşului, casele şi vilele ridicate una lângă alta tăind accesul la străzile adiacente. Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) era una dintre căile principale ale Bucureştilor, de-a lungul acesteia apărând clădiri care au sufocat practic orice legătură cu celelalte artere. Soluţia ingenioasă a pasajelor a constituit nu numai o străpungere absolut necesară către alte străzi, evitându-se astfel aglomeraţia dintre arterele comerciale, ci şi o metodă de mascare a existenţei unor localuri care ar fi trebuit să aibă la intrare celebrul felinar roşu.

Casa bijutierului austriac Joseph Resch, aflată vizavi de fostul Teatru Naţional, a fost cumpărată în 1885 de Grigore Eliade, care a transformat-o în Hotelul Englez. Pasajul Englez, care leagă Calea Victoriei de strada Academiei, a fost realizat cu această ocazie, fiind construit după moda deja existentă în Occident. Hotelul nu avea dotări la nivelul concurenţilor, astfel că, după doar câţiva ani, va fi transformat în bordel de lux. Damele ieşeau de regulă la ferestrele dinspre pasaj, acolo unde puteau fi admirate de clienţii aflaţi în trecere. Existenţa pasajului oferea, de asemenea, şi o anumită discreţie, nenumăraţi domni cunoscuţi în epocă evitând să fie văzuţi intrând, de pe Calea Victoriei, într-un bordel. În tinereţe, scriitorul Panait Istrati a lucrat aici ca valet, iar printre clienţii de vază a fost și regele Carol al II-lea.

Pasajul Macca

Existenţa Pasajului Macca-Villacrosse este legată fără îndoială de cea a Hotelului „Stadt Pesht”, care este practic „autorul” configuraţiei trecerii dintre Calea Victoriei şi fosta stradă Caraghiorghevici (azi Eugen Carada). Pe terenul de vizavi de casa baronului Ştefan Meitani (în locul ei a fost construită clădirea Prefecturii Poliției), ar fi trebuit să se ridice Palatul Filarmonicii, proprietatea fiind vândută Societăţii Filarmonice. Proiectul nu s-a mai realizat, iar terenul a fost cumpărat de un antreprenor evreu-ungur, care a construit aici un hotel cu nouă camere la etaj şi cu o cafenea cu „şantan” la parter.

Pasajul Villacross în perioada interbelică

Pasajul Macca-Villacrosse a fost realizat în 1891 după proiectul arhitectului Felix Xenopol. La intersecţia dintre Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi Lipscani se afla Hanul Câmpineanu, care a fost cumpărat de Petros Serafim şi de fratele său, dr Ioan Serafim, de la comandirul de batalion Ioan Câmpineanu. Petros Serafim a avut cinci fiice, dintre care două, Polixenia şi Anastasia, s-au căsătorit cu arhitectul Xavier Villacrosse şi, respectiv, cu negustorul de blănuri Mihalache Macca. Serafim şi-a împărţit averea, partea dinspre strada Caraghiorghevici (Eugen Carada) revine Polixeniei, cea dinspre Calea Victoriei fiind dată ca dotă Anastasiei. Apariţia hotelului-lupanar „Stadt Pescht” a creat practic cele două laturi de-a lungul cărora s-a construit Pasajul Macca-Villacrosse. Acesta avea menirea de a face legătura între Banca Naţională şi Calea Victoriei, dar şi de a descongestiona aglomeraţia dintre fostul Pod al Mogoşoaiei şi strada Lipscani.

Surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pasajul_Englez
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pasajul_Macca-Villacrosse
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/1029_Arhiva-rubrici/De-Atunci-si-de-Acum/Pasajul-Macca—Villacrosse.html

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *