Articole

Alte clădiri monumentale dispărute sau aflate pe „granița” sectorului 5

Cultura și Sănătatea sunt două elemente fără de care o societate modernă nu poate funcționa așa cum trebuie. De aceea am considerat important să vă readucem în atenție trei clădiri (dintre care una, din păcate, nu mai există) aflate în sectorul 5 sau în imediata apropiere a acestuia, practic pe o zonă de „graniță”, așa cum am tot numit-o, considerând că nu poate dăuna o privire aruncată în jur, dimpotrivă. E bine să „vedem” din când în când astfel de clădiri și să le (re)învățăm istoria.

Palatul Liga Culturală de la Podul Izvor

Palatul Liga Culturală

Aflat în colţul format de strada Schitu Măgureanu şi Splaiul Independenţei, chiar în dreptul Podului Izvor, Palatul Liga Culturală a fost construit între anii 1926 – 1929 după planurile arhitectului Ion Trajanescu şi sub coordonarea inginerului Constantin Cihodaru. În perioada interbelică aici a fost sediul revistei „Neamul Românesc”, care era condusă de marele istoric Nicolae Iorga. Edificiul, a cărui faţadă prezintă elemente de arhitectură neoromânească, conform stilului Art Deco, are o turlă unică în peisajul arhitectonic bucureştean, care îi conferă o personalitate deosebită. După război clădirea a fost naţionalizată şi aici a început să funcţioneze Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, pe scena căruia au urcat, de-a lungul timpului, unii dintre cei mai mari actori români.

Palatul Facultății de Medicină „Carol Davila”

Palatul Facultăţii de Medicină „Carol Davila”

În imediata apropiere a Spitalului Universitar, delimitat de b-dul Eroii Sanitari şi strada Dr. Carol Davila, se află Palatul Facultăţii de Medicină „Carol Davila”, edificiu realizat după proiectul arhitectului elveţian Louis Pierre Blanc. Clădirea, a cărei construcţia a început în 1902, a fost inaugurată pe 12 octombrie 1903. După moartea lui Carol Davila, survenită la 24 august 1884, la primul congres medical naţional, care a avut loc la Bucureşti în luna octombrie a aceluiaşi an, s-a luat iniţiativa ridicării unui monument în memoria întemeietorului şcolii româneşti de medicină. Statuia, operă a sculptorului Karl Storck, a fost turnată în bronz în atelierele Şcolii de arte şi Meserii din capitală, dezvelirea având loc în aceeaşi zi cu inaugurarea palatului.

Spitalul Brâncovenesc

Spitalul Brâncovenesc

În luna mai a anului 1984 dispărea de pe harta capitalei, sub privirile consternate ale bucureştenilor, Spitalul Brâncovenesc, edificiu care făcea parte din ansamblul aşezămintelor brâncoveneşti, din care a mai „supravieţuit” doar Biserica Domniţa Bălaşa. Ridicat de Safta Brâncoveanu între anii 1836 – 1837, spitalul a funcţionat la început în regim privat, datorită veniturilor de la moşiile fiicei Marelui Ban Tudorache Balş. Clădirile aşezămintelor au fost refăcute în anii 1880 – 1890, după un incendiul care le-a mistuit. La începutul secolului XX planşeele de lemn ale clădirii au fost înlocuite cu planşee de beton armat, fapt care a constituit o premieră în peisajul construcţiilor româneşti. Clădirea, care avea deja o vechime de un secol şi jumătate, a fost rasă de pe suprafaţa pământului în primăvara lui 1984, ca urmare a planurilor de sistematizare a capitalei puse la punct de conducerea comunistă.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *