Odinioară în București

Dispariția blocului Cartea Românească

Privind peste drum, în diagonală, dinspre Grand Hotel du Boulevard, astăzi vedem blocul Romarta. Înainte de construirea acestuia aici s-a aflat însă blocul Librăriei şi Editurii „Cartea Românească”, acolo unde foarte mulți scriitori de la acea vreme și-au văzut, în vitrine, cărțile nou apărute. Deși ne aflăm tot pe o zonă „de graniță” a bulevardului Regina Elisabeta, am considerat, de dragul adevărului istoric, că ar fi bine să facem o oprire în acest loc încărcat de povești.

O mărturie despre porţiunea dintre actualul rond de la Universitate şi Calea Victoriei ne-a lăsat ziaristul şi publicistul George Costescu, acesta afirmând că aici era un aşa-zis bulevard „lung cât o bătaie de puşcă (…) şi cu puţin mai larg decât celelalte străzi”. Într-adevăr, judecând după mărturia fotografică lăsată de Carol Popp de Szathmari, acest „bulevard”, trasat în principal pe locurile unde odinioară se afla Mănăstirea Sf. Sava, prin faţa Palatului Academiei, era destul de rudimentar. O altă ipostază ne înfăţişează intersecţia cu Calea Victoriei, din colţul Casei Greceanu, pe fundal observându-se actualul sediu al Universităţii.

Este interesant de observat că, asemenea spaţiului delimitat de Biserica Sărindar şi strada Brezoianu, şi porţiunea dintre Palatul Academiei şi Calea Victoriei era, pe la 1870, teren viran. Biserica Sf. Sava, aflându-se pe ceea ce atunci se numea Bulevardul Academiei, a fost demolată, însă pentru realizarea unei artere moderne a fost nevoie de străpungerea proprietăţilor dintre noul bulevard şi Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei). Nicolae Vătămanu ne spune că, în urma acestei străpungeri, au „căzut” „proprietatea Greceanu (fostă cândva Cantacuzino), care închidea trecerea spre Calea Victoriei”. Au mai fost demolate „casele Constantin Şuţu, Scarlat Petrescu, Voinescu, a preotului Snagoveanu, a doctorului Grunau, a familiei Boerescu şi a comisarului Chirculescu”.

Revenind la terenul viran dintre actuala stradă a Academiei şi Calea Victoriei, trebuie adăugat că aici, cam pe locul unde azi se află Librăria „Mihai Eminescu” era o berărie numită „Grădina Carpaţi”, a cărei grădină se întindea cam până unde azi este blocul Romarta. Potrivit spuselor autorilor cărţii „De la Hanul Şerban Vodă la Hotel Intercontinental”, Ion Paraschiv şi Trandafir Iliescu, în anii ’30, berăria aparţinea unui anume Petrică Caramalidis, „care a exploatat-o până la dispariţia sa din peisajul bucureştean prin anii 1935-1936”. Aici a fost construit blocul Carpaţi (sau Academiei, cum i se mai spune), existent şi azi, o parte a lui, cea dinspre strada Edgar Quinet, fiind distrusă la cutremurul din 4 martie 1977 şi reconstruită ulterior.

În perioada interbelică, pe locul ocupat odinioară de „Grădina Carpaţi” a fost ridicat blocul Librăriei şi Editurii „Cartea Românească”. Acesta se afla în proprietatea Librăriei şi Editurii „Ioaniţiu şi fiii”, care deţinea şi tipografia, şi legătoria „Cartea Românească”, aflate pe Şoseaua Bonaparte. Această frumoasă construcţie în stil art deco a fost distrusă de bombardamentele din 1944, după degajarea locului mult timp rămânând un spaţiu viran. Ulterior s-a construit aici blocul Romarta, care înainte de 1989 a adăpostit cunoscutul magazin Romarta Copiilor.

Surse:
N. Vătămanu, „Istorie bucureşteană”, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti 2013
Ion Paraschiv & Trandafir Iliescu, „De la Hanul Şerban Vodă la Hotel Intercontinental”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979

Sursa foto: https://viabucuresti.ro/librariile-capitalei-3-cartea-romaneasca/

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *