Odinioară în București

Cercul Militar Național, monumentul de lângă Grand Hotel du Boulevard

Nu puteam părăsi zona din jurul monumentalei clădiri Grand Hotel du Boulevard fără să ne aruncăm privirea vizavi, spre o altă construcție definitorie pentru această zonă încărcată de istorie, Cercul Militar Național.

Una dintre mărturiile deosebit de importante privitoare la existenţa Palatului Cercului Militar Naţional este făcută de gazetarul Grigore Ionescu în cartea sa, „Bucureştii, ghid istoric şi artistic”, apărută în 1938: „Cercul Militar, a cărui faţadă monumentală în stil neoclasic franţuzesc se desfăşoară într-o bună perspectivă pe platoul dintre Bdul Elisabeta şi strada Constantin Mille, a fost construit în 1912 după planurile arhitecţilor D. Maimarolu, Victor Ştefănescu şi E. Doneaud, pe locul ocupat altădată de renumita biserică cunoscută sub numele de Sărindar, zidită probabil în vremea lui Matei Basarab şi dărâmată, ca să facă loc noului edificiu.” (Capitală pentru România, Ed. Albatros, 2007, pag. 151)

Unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult ale Bucureştilor, Biserica Sărindar, este menţionată documentar abia în 1615, deşi se presupune că ar fi fost construită încă din secolul al XIV-lea. Se afla pe locul unde astăzi este Cercul Militar Naţional. Pe locul bisericii vechi, cunoscută ca fiind a „Coconilor” (adică a odraslelor domneşti), domnitorul Matei Basarab avea să ridice, între 1645 – 1652, un lăcaş de cult nou. Numele „sărindar” vine de la grecescul „saranda”, care însemnă „patruzeci”, cifră asociată cu slujba de pomenire de 40 de zile. Ajunsă în stare de ruină, „cea mai iubită biserică bucureşteană”, aşa cum era supranumită, a fost închisă în 1880 şi demolată între 1893 – 1895.

Înfiinţarea, în decembrie 1876, de către un grup de ofiţeri, a Cercului Militar al Garnizoanei Militare Bucureşti, a dus la necesitatea construirii unui sediu propriu. Obiectul Cercului Militar era acela de petrecere a timpului liber şi a derulării unor activităţi educative pentru cadrele active şi în rezervă. În 1898, la trei ani după demolarea bisericii Sărindar, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cedează terenul Ministerului de Război, care organizează în acelaşi an un concurs public de proiecte pentru viitorul edificiu. Dintre cele cinci lucrări expuse la Ateneul Român a câştigat cel al arhitectului Dimitrie Maimarolu, care a şi fost premiat cu 30.000 de lei. Abia în 1911 au fost executate săpăturile pentru fundaţie, iar lucrările la ridicarea edificiului au fost demarate în mai 1912. Ajunsă la stadiul de finisaj la începutul anului 1916, clădirea urma să fie terminată până în toamnă. Intrarea României în război a amânat însă încheierea lucrărilor.

Ca urmare a ocupării capitalei de trupele germane şi austro – ungare comandate de feldmareşalul August von Mackensen, Palatul Cercului Militar Naţional a fost rechiziţionat şi a devenit închisoare pentru prizonierii români şi ruşi, dar şi post principal de poliţie. Pe 14 ianuarie 1918 feldmareşalul Mackensen a organizat în faţa clădirii Cercului Militar Naţional o paradă militară cu ocazia zilei de naştere a Kaiserului Wilhelm al II-lea. În urma retragerii trupelor germane din toamna aceluiaşi an, palatul a rămas devastat. Lucrările de finisare au fost încheiate aproape cinci ani mai târziu, inaugurarea oficială având loc pe 4 februarie 1923, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.

Surse: Grigore Ionescu, Capitală pentru România, Ed. Albatros, 2007
George Potra, Din Bucureștii de altădată, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981

Foto: Calea Victoriei, Bucureștiul Interbelic, Editura Noi Media Print, 2006

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *