Odinioară în București

În România, primul film de lung metraj a fost proiectat la Sala Eforia din sectorul 5

Încă din 1896 cinematograful i-a fascinat pe bucureşteni, atracţia pentru „imaginile mişcătoare” păstrându-se, şi în ziua de azi, la cote înalte. Lucrurile s-au schimbat şi, în lumina progresului evident al sălilor de proiecţie actuale, este interesant să vedem la ce cinematografe se duceau locuitorii Capitalei acum mai bine de o jumătate de veac.

Prima proiecţie cinematografică a avut loc în Bucureşti la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost prezentat publicului un scurt metraj cu ajutorul unui aparat acţionat manual. În 1912, la Sala Eforia, a fost proiectat primul film de lung metraj, de data asta cu un aparat acţionat electric. Primul cinematograf cu spectacole zilnice se deschisese însă încă din 1903. Au trecut de atunci 102 ani. Este interesant de văzut ce se întâmpla undeva la jumătatea acestei perioade, adică în 1962, în plină perioadă proletcultistă: unde se duceau bucureştenii să vadă un film şi ce denumiri, în spiritul epocii, aveau sălile de cinematograf la acea vreme.

Denumiri precum Cinema City, The Light Cinema, Cityplex Bucureşti sau Movieplex, deşi sunt intrate de ceva vreme în cotidian, par cumva scoase din limbajul bucureşteanului trecut de o anumită vârstă. Dar cum o fi fost pe vremea părinţilor noştri, sau chiar a bunicilor? Să luăm, spre exemplu, Cinematograful Capitol de pe bdul Regina Elisabeta (atunci bdul 6 Martie), „Clasic” la începuturile sale. În 1962 se numea „I.C.Frimu”, după numele unui militant socialist. Dar şirul denumirilor ciudate pe care cinematografele bucureştene le-au avut în acea perioadă nu se opreşte aici.

Tot pe bulevardul Regina Elisabeta a fost cinematograful „Elena Pavel”, dar şi „Timpuri Noi”, despre care circulau, ceva mai târziu, în anii ’80, numeroase bancuri. Lista continuă cu cinematograful „Maxim Gorki” de pe strada 13 Decembrie, „Griviţa”, din Piaţa Ilie Pintilie, „Vasile Roaită”, care se afla pe Bdul 1 Mai, arteră pe care mai era sala „Unirea”, posesoare şi a unei grădini de vară. În cartierul Bucureştii Noi cinefilii mergeau la sala „Înfrăţirea între popoare”, acolo unde azi este Teatrul Masca. Pe Calea Griviţei erau sălile „Gheorghe Doja” şi „Al. Popov”, iar pe Calea Văcăreşti sala „Alexandru Sahia”. Locuitorii din Crângaşi mergeau la sala „Constantin David”, iar cei din Bdul Gh. Dimitrov la sala „23 August”.

Cinema Modern (foto: Andrei Bădulescu)

Imaginaţia autorităţilor de la acea vreme nu era foarte elaborată, de vreme ce pe bulevardul 1 Mai se (mai) afla cinematograful… „1 Mai”. Situaţia se repetă în cazul sălii „George Coşbuc”, aflată unde altundeva decât în… Piaţa Coşbuc. Un alt nume cunoscut în epocă era acela al lui Ilie Pintilie, iar sala cu această denumire se afla pe Şoseaua Colentina. În fine „Olga Bancic”, sală şi grădină, putea fi găsită pe Calea 13 Septembrie, iar sala „30 Decembrie” era probabil locul preferat al locuitorilor de pe Calea Ferentari, aceasta fiind redenumită ulterior „Cinema Ferentari”.

Cinema Rahova

Dacă tot suntem la capitolul cinematografe, trebuie să le reamintim cetățenilor din sectorul 5 și de Cinematograful Modern, care era chiar o construcție foarte modernă și absolut nouă, dispărută astăzi din păcate, aflată la rondul George Coșbuc. De asemenea, pe „bulevardul cu cinematografe”, adică bulevardul Regina Elisabeta, a funcționat multă vreme cinematograful Victoria, rebotezat Corso. Ultimul, dar nu cel din urmă, este Cinematograful Rahova, care se afla pe strada Antim, de asemenea dispărut după demolările din anii 80.

Sursa: Ghidul Bucureștilor, Editura Meridiane, 1962

Foto Cinema Rahova: https://www.pinterest.ph/pin/469148486159374379/
Foto Cinema Modern: http://bit.ly/3apa6GG
Foto Cinema Eforie: Andrei Bîrsan, via http://bit.ly/3gWutMC

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *