Odinioară în București

Bucureștiul în Al Doilea Război Mondial

În București s-au desfășurat o multitudine de evenimente care au avut impact semnificativ pentru locuitorii din toate zonele Capitalei.

În aprilie 1944 România lupta încă în al Doilea Război Mondial alături de partea Axei hitleriste (Germania-Italia-Japonia), împotriva Aliaților (Anglia, Franța, SUA, ulterior Rusia). Nu e de mirare, deci, că anglo-americanii urmăreau să îndeplinească unele obiective militare strategice pe teritoriul țării noastre, printre care distrugerea căilor ferate sau a instalațiilor petroliere și rafinăriilor de țiței de pe lângă Ploiești.

Dar, înainte de atacul aerian asupra Ploieștiului (5 aprilie 1944), a avut loc un bombardament masiv  al aviației americane asupra Bucureștiului, la 4 aprilie 1944; un atac la care locuitorii orașului nu se așteptau, crezând că au de a face cu un alt exercițiu de apărare, ca multe altele. Nu a fost. A fost un atac amplu și devastator: 2.942 morți și 2.126 de răniți [1].

Cele mai afectate au fost afectate cartierele din vestul și nord-vestul Bucureștiului (Steaua, Grivița și Cotroceni) și, evident, Gara de Nord și împrejurimile, dar nici centrul nu a rămas neatins (Parc Hotel și Hotelul Splendid de pe Calea Victoriei au fost distruse, rezultând numeroase victime) și, din nefericire, nici unele adăposturi pentru civili nu au scăpat de distrugere, ca cel de pe Calea Șerban Vodă sau cel din Cotroceni, unde, de asemenea, s-au înregistrat victime [2].

Iată ce nota despre acest bombardament în jurnalul său [3] șeful Casei Militare Regale, generalul Constantin Sănătescu, viitorul prim-ministru:

4 aprilie 1944 (ziua atacului): ”La ora 13.40 se sună alarma. Au venit 250 de avioane anglo-americane, care au bombardat Capitala timp de o oră şi jumătate, făcând stricăciuni apreciabile în cartierele Cotroceni, Griviţa şi Gara de Nord. A fost o mare surprindere pentru noi acest bombardament, fiindcă ne obişnuisem cu ideea că Bucureştii nu vor fi bombardaţi”.

5 aprilie 1944: ”Până acum s-au înregistrat 900 de morţi şi 1.200 răniţi. Este lipsă de apă în oraş, conductele de apă şi uzina de la Grozăveşti fiind avariate. Tramvaiele nu mai circulă. Noroc că lumina electrică funcţionează. După masă s-a dat alarma din nou. Circa 300 de avioane s-au apropiat de Bucureşti, însă s-au dirijat apoi spre Ploieşti, unde au bombardat puternic cartierul Gării de Sud. Sunt pagube mari, mai ales în centru şi la rafinăriile de petrol. În Bucureşti se resimte lipsa de alimente, căci cei din vecinătatea oraşului se tem a mai veni cu aprovizionările obişnuite”.

La 11 zile după acest prim (și surprinzător) atac, americanii bombardează din nou Bucureștiul. Generalul Sănătescu consemnează [3]:

15 aprilie 1944: ”La ora 11,30 se dă alarma. Aviaţia anglo-americană îşi face apariţia peste 20 de minute şi bombardează cumplit centrul oraşului, atingând clădirile din jurul Palatului Regal şi Palatului Telefoanelor. Incendii mari la Universitate”.

Universitatea din București a fost grav afectată: clădirea veche a fost distrusă în timpul bombardamentului, mansarda clădirii noi a ars, la fel și câteva biblioteci de seminar, printre care și cel de istoria românilor. Clădirea Editurii Cartea Românească de lângă Universitate a fost distrusă în totalitate [2].

După o săptămână și jumătate, un nou bombardament al aviației americane se abate asupra Bucureștiului, dar și asupra Ploieștiului – cele două principale ținte ale Aliaților:

24 aprilie 1944 [3]: ”La Ploieşti, distruse sau avariate mai toate rafinăriile, afară de pagubele produse chiar în centrul oraşului. La Bucureşti au bombardat cartierul Atelierelor CFR, până la Chitila, apoi cartierele Bucureştii Noi, Dămăroaia şi Şcoala de Agricultură”.

Astfel au debutat atacurile aeriene ale anglo-americanilor pe teritoriul României, care se vor succeda până în vară la intervale variate; de regulă, ziua bombardau americanii, noaptea – englezii [2].

În vara lui 1944 atacurile vor înceta, odată cu schimbarea taberei: în urma loviturii de stat de la 23 august, România trece de partea Aliaților, împotriva lui Hitler. Din păcate, această mișcare a venit la pachet cu bolșevismul. Dar asta este deja altă poveste…

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Istoria Sectorului 5”, derulat de către Asociația Curaj Inainte, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2020.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

____________________

[1] Dinu C. Giurescu (coord), Istoria României în date, Ed. Enciclopedică, București, 2003

[2] Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Ed. pentru Literatură, București, 1966

[3] Jurnalul generalului Sănătescu, Ed. Humanitas, București, 1993

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *